Proiecte de conservare și restaurare a patrimoniului cultural


CASA DIN PIAȚA SFATULUI NR. 17 (2006–2010)

Imobilul care găzduia locuințe și o multitudine de birouri a fost restaurat pentru a servi drept sediu central pentru parohie. Restaurarea, care îmbină cu succes substanța originală, veche de câteva secole, cu elemente moderne, a fost concepută de arhitectul Johannes Bertleff și a fost premiată la Anuala de arhitectură din 2010. Lucrarea, o investiție de 300.000 de euro, a fost realizată din fonduri proprii.

Sala de ședință al administrației parohiale, situată în imobilul din Piața Sfatului nr. 17. Foto: Andrei Mărgulescu

AUTOPORTRETUL LUI HANS EDER (2007)

Locul de păstrare a lucrării Îngrozitul, realizată de pictorul brașovean Hans Eder, care, de fapt, îl înfățișează pe pictor în momentul creației, a fost necunoscut timp de câteva decenii. După ce a reapărut, pictura de mici dimensiuni prezenta deteriorări grave, pânză destabilizată, fisuri și strat pictural lipsă. A fost restaurată din fonduri proprii, de către specialista Zsuzsanna Mara, din Miercurea Ciuc.

proiecte-conservare2

Hans Eder: Autoportret, 1913. Colecția Bisericii Evanghelice C.A. din România – Parohia Brașov. Foto: Ágnes Ziegler

BISERICA SF. MARTIN DE PE DEALUL DE JOS (2007–2013)

Mica biserică de pe Dealul de Jos, parțial medievală, a constituit un model de bune practici în materie de restaurare, lucrările fiind precedate de examinări ample ale obiectivului, de la arheologie, cercetare de parament, stabilirea stratigrafiei picturilor de pe mobilier ș.a.m.d.

Biserica evanghelică Sf. Martin, după restaurare. Foto: Ágnes Ziegler, 2019

ORGA DE LA BUNEȘTI (2010)

Orga, inițial amplasată deasupra altarului bisericii din Bunești, se afla în pericol de prăbușire și a fost luată decizia de a salva instrumentul din interiorul bisericii. Instrumentul a fost transferat la Brașov și restaurat în atelierul de construcții de orgi și tâmplărie de la Hărman, cu ajutorul financiar al fundației Horizon din Germania. Orga a fost transferată în biserica evanghelică Sf. Martin din Brașov.

Orga de la Bunești, adusă după restaurare în biserica evanghelică Sf. Martin. Foto: Steffen Schlandt, 2013

POTIR DINTR-O LOCALITATE DIN APROPIEREA BRAȘOVULUI (2010)

Potirul gotic a devenit nefolosibil după ce a fost demontat, iar proprietarii nu au reușit să-l reconstruiască în totalitate. Intervențiile ulterioare cu materiale necorespunzătoare au înrăutățit situația valorosului obiect. Potirul a fost restaurat în atelierele de restaurare a metalului și argintăriei ale Muzeului Național Maghiar (Magyar Nemzeti Múzeum) din Budapesta, gratuit, prin bunăvoința muzeului.

013_Potir

Potir gotic, secolul XV, după restaurare. Foto: Gábor Szőke, 2010

COVOR OTOMAN ÎN DOUĂ FRAGMENTE (2011)

Un covor care ne-a parvenit în două fragmente, pentru mulți ani despărțite unul de celălalt, a fost restaurat în atelierul de specialitate al Muzeului de Artă Islamică din Berlin, din recunoștință pentru oferirea câtorva covoare drept împrumut pentru o expoziție în muzeu. Metoda aleasă a fost cea a fixării obiectului pe un material-suport, adică stabilizarea covorului și stoparea deteriorărilor viitoare, lăsând daunele și lipsurile anterioare la vedere.

patrimoniu010

Covor din Transilvania, cu nișă dublă, după restaurare. Colecția Bisericii Evanghelice C.A. din România – Parohia Brașov. Foto: Árpád Udvardi

ORGA DE LA RUPEA (2012)

Un deosebit de valoros instrument, considerat a fi cea mai veche orgă care ne-a parvenit în Transilvania, orga de la Rupea a fost demontată de pe galeria de lemn pe care se afla în biserica originară, de ani mulți nefolosită. În anul 2012 a fost demarată o  acțiune de strângere de fonduri a Fundației ForumARTE, prin care publicul era invitat să doneze bani pentru restaurarea instrumentului. Christian von Albrichsfeld a promis dublarea sumei strânse de către brașoveni. Parohia Evanghelică Rupea și Parohia Evanghelică Brașov au participat substanțial la donații și astfel orga a putut fi restaurată și montată în Biserica Neagră. Lucrările au fost executate la atelierul de orgi din Hărman. Proiectul restaurării a redat patrimoniului un instrument de excepție a cărui valoare este recunoscută și internațional.

013-Orga-Rupea

Orga de la Rupea, construită în secolele XVII-XVIII. Foto: Árpád Udvardi

CASA DIN PIAȚA SFATULUI NR. 16 (parțial 2012)

Unul dintre cele mai valoroase imobile din Brașov, aflat la trecerea din Piața Sfatului în curtea Bisericii Negre, constituie un proiect atât de amplu, încât nu a putut fi terminat până în ziua de azi. În anul 2012, parterul casei, decorat cu picturi murale deosebite și conservând numeroase fragmente istorice de piatră, a fost renovat din fonduri proprii și este azi o oază a literaturii, o librărie Humanitas.

Fragmente de pictură murală, în spațiile Librăriei Humanitas, aflată în casa patriciană din Piața Sfatului nr. 16, după restaurare. Foto: Andrei Mărgulescu, 2012

ORGA DE LA HAMBA (2013)

Orga bisericii din localitatea Hamba (județul Sibiu) a fost demontată din biserica părăsită de enoriași în anul 2006, după ce pe instrument nu se mai putea cânta. Orga fusese vandalizată, jumătate din tuburile metalice fiind furate. Restaurarea s-a realizat în anul 2013 de către atelierul de construcții de orgi și tâmplărie din Hărman, din donația semnificativă a domnului Ludovic Ionescu și din fonduri proprii. Instrumentului i-au mai fost adăugate în anul 2013 registre de pedal suplimentare, iar în anul 2020, registrul VOX HUMANA. Orga este acum în cea mai mare bună stare a sa și reprezintă stilul construcției de orgi din Transilvania.

Montarea orgii de la Hamba pe empora Bisericii Negre. Foto: Steffen Schlandt, 2013

ȘARPANTA BISERICII NEGRE (2015–)

Materialul lemnos al șarpantei istorice din secolul XVII a fost parțial alterat de infiltrațiile de apă. La învelitoare s-a lucrat ultima oară în 1970, multe țigle fiind sparte de atunci. Era obligatoriu ca intervențiile asupra șarpantei și acoperișului să constituie o abordare completă. Cerința de bază a fost de a nu restaura nimic, ci de a rămâne în cadrul conservării minim invazive, aducând însă ajustările necesare pentru funcționalitatea șarpantei. Astfel, elementele de lemn înlocuite au fost îmbinate folosindu-se aceleași tehnici tradiționale care s-au folosit în trecut, țiglele au fost executate prin lucru manual la comandă specială, tinichigiii au folosit materialul tradițional (cupru), iar soluțiile și formele de tinichigerie folosite au fost ușor ajustate din punct de vedere funcțional. Intervențiile din zonele de contact cu fialele și turnurile mici de piatră au fost cele mai pretențioase, necesitând soluții de echipă (dulgherii, tinichigiii și restauratorii în piatră lucrând împreună). Lucrarea, care este planificată a dura 8 ani și constituie o investiție de 800.000 de euro, este realizată din fonduri proprii.

Lucrări de tâmplărie la șarpanta Bisericii Negre. Foto: Radu Pescaru, 2017

CASA DIN CURTEA JOHANNES HONTERUS NR. 9 (2017–2018)

Intervenția contemporană la casa cea smerită din fața intrării principale a Bisericii Negre a urmărit să nu distrugă frumusețea fragilă a acestei case și să păstreze cât mai mult din expresivitatea ei datorată materialelor naturale aparente și detaliilor simple. Absența decorațiilor este suplinită de frumusețea materialelor lăsate aparente, așa cum sunt tavanele din grinzi și casete de lemn. Pentru a nu pierde expresivitatea originară a podului în care învelitoarea din țiglă era vizibilă din interior, s-a optat pentru construirea unei șarpante noi peste cea veche, dublându-se suprafața de țiglă (un rând de țigle la interior și unul la exterior).

Toate elementele noi – scara din metal și pereții de compartimentare din tolă de oțel – își afișează materialitatea specifică și distinctă de substanța istorică. Intervenția s-a dorit cât mai puțin intruzivă față de această casă și, de asemenea, s-a dorit menținerea suflului ei intim. Astfel, prin contrast, singurul element nou introdus care iese din această scară și anunță transformarea casei într-un loc public este corpul barului. Acesta traversează două încăperi și este singura piesă de mobilier înnobilată cu elemente decorative. Investiția, finanțată din fonduri proprii, se ridică la 138.000 de euro.

ch9-20

Mesele și scaunele cafenelei sunt amplasate sub șarpanta cu strat dublu de țiglă. Foto: Béla Benedek

STATUI-CONTRAFORȚI – BISERICA NEAGRĂ (2018–)

Copiile după statuile gotice de pe contraforții corului Bisericii Negre, realizate în anii 30, au început să se deterioreze razant la începutul secolului XXI. Apa infiltrată și ciclurile de îngheț-dezgheț au format crăpături în piatră, iar sub presiunea mecanică cauzată de păsări, părți din statui au început să se desprindă. O restaurare a acestor statui a început în 2018, în colaborare cu specialistul de restaurare în piatră Călin Bârzu, lucrare finanțată din fonduri proprii, cu sprijinul Consiliului Județean Brașov.

Replicile statuilor sfinților de pe contraforții corului Bisericii Negre au fost deja parțial restaurate. Foto: Anca Milea, 2020

CASA DIN CURTEA JOHANNES HONTERUS NR. 8 (2019–2020)

Fostul auditoriu al Gimnaziului Evanghelic și probabil locul unde a funcționat biblioteca înființată de către Johannes Honterus a fost mulți ani folosit pentru locuire. Recent, acesta a fost transformat pentru a primi vizitatori și este un gift studio. Restaurarea atent realizată a scos la iveală, printre altele, un tavan cu grinzi pe o suprafață de aproape o sută de metri pătrați, datând de la mijlocul secolului XVI. Investiția suportată din fonduri proprii se ridică la 280.000 de euro.

proiecte-conservare10

Arhitectură seculară și elemente moderne, îmbinate armonios. Curtea interioară a gift studioului aflat în Curtea Johannes Honterus nr. 8.

proiecte-conservare11

Tavanul cu grinzi de la parterul imobilului aflat în Curtea Johannes Honterus nr. 8 datează din secolul XVI și a fost pictat în secolul XVIII. Foto: Ágnes Ziegler, 2019